doar uneori,
unele pierderi sunt
mai presus de doliu,
mai mult decat cuvinte,
prefer sa mi-o aduc aminte...
asa.
2q2Bstr8
Too cute to be straight, too straight to be gay--- personal voyage past present future - politically incorrect
Too cute to be straight, too straight to be gay--- personal voyage past present future - politically incorrect
6 comentarii:
Imi era teama de catelusi. Foarte. Honey a fost singurul de care nu mi-a fost. Poate si pentru ca am cunoscut-o cand inca era un ghemotoc in crestere. Poate si pentru ca, acum ani de zile, a fost "umarul" pe care am plans intr-o noapte tarziu, pe calea Lugojului, pana i-am udat blana toata :) Mi-am dat seama ca unele suflete, indiferent de natura lor, sunt menite sa se intersecteze cu ale noastre, timp scurt sau timp indelungat, intretaindu-se doar sau mergand impreuna. Intotdeauna, inevitabil, vine si momentul in care acel drum se desparte. Avem tendinta de a ramane blocati in acel moment, atata timp cat e necesar pana cand tabloul de ansamblu va avea sens. Putini oameni au sansa in viata sa gaseasca un suflet atat de mare. Si mai putini oameni il regasesc, in fiinta unui prieten necuvantator. Insa doar Honey a avut sansa sa gaseasca un alt suflet la fel de mare ca al ei, al tau. Incearca sa ti-o aduci aminte... asa. Asa cum era. Si stii ca daca ar fi putut vorbi, ti-ar fi spus sa fii fericit, impacat oarecum cu situatia. Fa asta, pentru ea si pentru tot ce inseamna ea pentru tine. I am here for you.
hmmm...nu cunosc situatia, decat de 10 minute. Nu cunosc personajele, nu cunosc actiunea...nu cunosc scena...nu cunosc regizorul si nici scenograful.
Tot ce pot spune .... primele cuvinte scrise, poate fara logica, fara regie...fara vreun scop anume, care mi-au deschis latura de om...hmm...sau mai bine spus, o parte mica din suflet...
NU ma pot pronunta cu un sfat pentru ca nu sunt in masura sa dau sfaturi! Nici condoleante nu imi place sa spun...consider ca nimeni nu moare, decat fizic.Nici cuvinte alese, dulci, aranjate psihologic pentru a avea un impact asupra citorului nu pun...tot ce vreau...e sa te felicit pentru faptul ca esti atat de sensibil...desi nu arati, desi nu vrei sa se stie...desi cred ca nu vrei sa se profite de bunatatea ta...de sinceritatea ta...de sentimentele tale, care, dorita acelui animal sunt undeva la puterea 30! Doar un om bun poate iubi un animal, un prieten necuvantator...care doar prin privire spune mai mult decat 1000 de cuvinte, un roman sau un studiu psihologic....
Imi pare rau...dar sunt fericit, ca de ziua mea, am intalnit un om asa de minunat ca tine...cred ca e cel mai frumos cadou ce l-am primit!
Cu drag,
Alex
@vali imi e placut sa descopar ca a insemnat altceva si pentru altii. mai scap de sentimentul de 'om nebun care plange dupa un caine' pe care l-am simtit zilele astea in diverse conversatii. mereu am intalnit pe cineva care a pierdut un caine si mi-e greu sa explic cum si de ce. am mai avut si alti caini dar cred ca niciodata, niciunul nu a fost atat de prezent si important in viata mea. nu stiu cand si cum a devenit asa. dar asa a fost si mi-e greu sa dau explicatii cum si de ce si de unde.
@alex sincer fiind a dat publicare commentului tau trisand un pic. am incercat sa imi dau seama care ar putea fi un raspuns. in cele din urma mi-am dat seama ca nu am unul coerent. multumesc de aprecieri. nu sunt neaparat asa cum par in primele 10 minute. dar cine e de fapt. mai am o doza sanatoasa de realism incat sa imi dau seama ca nu sunt asa. doar noah pana la urma poate ne vom cunoaste indeajuns sa le vezi si pe cele bune si pe cele rele incat sa ma privesti ca pe un intreg imperfect. dar aici nu e vorba despre mine.....thx anyway
Gresesti. Cei care plang ( dupa un caine, sau dupa o pisica, sau dupa o floare) sunt oamenii buni. Sunt cei care merita sa fi avut cainele sau floarea aia. Si care nu mai raman singuri niciodata pentru ca in suflet/minte sunt insotiti pentru totdeauna de sufletele iubite.
Pana la urma e bine sa stii sigur ca exista un inger pentru tine si sa ii stii si numele nu?
Îmi pare rău...
Am trecut şi eu de câteva ori prin aşa ceva şi ştiu cât de greu este.
nu stiu ce sa iti spun....si eu am putut sa o cunosc pe honey...si era o catelusa extrem de frumoasa si sensibila.....imi pare rau pentru marea pierdere,si tot ce pot sa itin spun este ca trebuyie sa fii tare si sa mergi mai departe!!
cu respect,
AndreeaLaDiva
Trimiteți un comentariu