sâmbătă, decembrie 13, 2008

5. GWM SKS GWM 4 LTR

GWM SKS GWM 4 LTR

Am vazut anuntul asta undeva.

Un anunt unde cred ca se platea la cuvant:
Gay white male seeks gay white male for longterm relationship.

Adica: ‘ imi caut iubirea vietii dar in loc sa platesc 10 cuvine mai bine platesc doar 5.
Am facut economie de 5 dolari, asa ca daca va da bunul Dumnezu sa o gasesc voi avea castigul maxim cu investitie minima. Mama ce eficient sunt.’


Poate sunt eu ciudat, poate trebuie sa fiu scos la cofetarie si ‘aburit’ un pic inainte sa
Ma gandesc la o potentiala relatie cu cineva, dar ma gandeam...
Nu i-as scrie unuia ca asta niciodata , m-as simti jignit, m-as simti ieftin.
Mai ieftin cu 5 dolari.

Ce cauti?
Intrebare de baraj cam peste tot. Apoi sincer naiba sa ma ia daca stiu ce caut.
Si acum o iau prin eliminare. Nu cred ca e fiinta pe planeta asta care sa nu isi doreasca
Pe cineva aproape. Oricat de ‘arici spinos’ ar fi. ( o sa radeti ma gandeam la animalul ala porky pine dar am tradus ceva mai bland : ), dar imaginea aia imi venise in minte.. cred ca ma uit prea mult pe Animal Planet)

Poate unii amana gandul asta si isi zic perioada asta nu caut nimic, vreau doar sex. Poate unii zic vreau chat, vreau conversatie. Poate unii zic caut prieteni, amici etc, companie. Oricine orice ar zice.....
Dar hai sa fim seriosi. Dincolo de toate astea scopul final e acelasi: toti ne dorim pe cineva sa ne completeze, stimuleze, sa ne provoace. Undeva deep deep inside constient sau nu, ne dorim asta. Ne dorim sa se incheie cautarea.
Cum ar trebui sa fie acel cineva.. e poveste tare lunga si cred ca fiecare are imaginea lui. Fiecare are plaja lui de valori, mai larga , mai ingusta, cu plusuri cu minusuri cu...ceva anume chiar daca nu o pot defini la un moment dat.

Deci ce caut? Naiba stie. Cum caut ? cateodata cu indarjire, cateodata fara speranta, cateodata optimist, scopul poate scuza mijloacele, dar mijloacele nu sunt mereu potrivite pentru un scop. Nu stiu ce caut. Dar cand voi gasi nu pot decat sa sper ca voi avea prezenta de spirit si curajul sa afirm : asta cautam.

Acum imi fac procese de constiinta : incepe sa sune prea siropos ce am scris si incepe sa sune a filosofie ieftina. Mereu am fost prea gay pentru a fi str8 si mereu am fost prea str8 pentru a fi gay. Nu ma dezbina gandirea asta, nu ma face nehotarat, dar, cand alunec pe o panta sau pe cealalta, mereu e un feeling care imi zice : hoppa ! baiatu ai luat-o razna. Asta am simtit recitind ce am scris.

Conversatie pe mirc (apropo de mijloacele de mai sus). Imi spune unu : Caut relatie.
Copil , baiatul asta. Si ma intriga raspunsul lui. La 18-19 ani iti stabilesti un scop de genul asta: Asta caut si gata.
Dar cum naiba procedezi? Vorbesti doar cu cineva care vrea doar relatie si apoi conversezi cautand cu disperare punctele comune (daca esti optimist) sau il depunctezi la fiecare fraza daca sesizezi vreo potentiala problema? Adica.. cum merge treaba asta? Faci un chestionar ca la scoala de soferi??
Poate pica la intrebarile despre mecanica: ce naiba face o bujie, cum se schimba uleiul sau cum ridici capota? Mereu ma blocheaza oamenii astia. Daca nu raspund la 22 din 26 pic testul? Si daca il trec.. oare imi trebuie premiul???

Si imi zic: astia habar nu au ce inseamna o relatie si de obicei ii intreb: cum definesti tu o relatie. Si apoi ma gandesc (again) : am pus o intrebare idioata, doara nu o sa primesc un raspuns OK. Vorba aia GIGO- garbage in-garbage out.

Down the Memory Lane... Prima mea relatie...

In acelasi minunat orasel cat un timbru, trecut oarecum de faza cine naiba sunt, ma hotarasem pe o linie , acum trebuia si sa vad ce fac mai departe.

La noi in fata blocului seara mai ales vara ne adunam o gashka intreaga. Cred ca eram vreo 20. Si stateam ca nebunii pe bancile alea pana noaptea tarziu. Bancuri, chitara, era fain. Prieteni. Prieteni din copilarie, prieteni cu care aveam multe in comun, prieteni simpli fara figuri, ne stiam prea bine unul pe celalalt pentru a incerca sa ne prefacem.

Intr-o vizita acasa, dupa multi ani, mi-am dat seama ca serile alea nu mai exista la mine la bloc. Generatiile de dupa considerau ca nu mai era destul de cool, era plictisitor sa faci asta. Imi pare rau de ei. Mereu am un sentiment de caldura cand ma gandesc la noptile alea petrecute afara, cu berea ascunsa sub banca 

Si iara am deviat de la subiect, postul asta o sa devina o carte in sine.....

La blocul de vis-a-vis , vara venea un tip la bunici. Venea din Timisoara. Mereu sarea in ochi, avea poate un stil anume, avea poate tzoale mai deosebite.. Nu stiu. Ii zicea lumea Rocky. Inaltutz, blond cu parul semilung, un pic rebel ca atitudine. Intr-o zi il vad pe pe balcon intorcandu-se cu ai lui de la munte. Avea o perecehe de blugi albi cu talie joasa, bronzat, si cu tricoul aruncat asa pe un umar. Stateau fain blugii aia pe el. Erau..pentru el facuti.
Si am avut o senzatie ciudata: nu stiu altii cum sunt dar la mine cand ceva face click! E de rau, aveam senzatia aia in stomac pe care o ai intr-un lift care coboara prea repede.
Fetele de la noi din gashka: ‘Mama ce mijto e Timisoreanul!’ Eu: ‘da-l incolo ca are figuri’. Doara nu era sa zic: eu sunt mijto, timisorenul e de-a dreptul bestial!

La un moment dat noi in gashka in fata blocului, el statea singur in fata blocului de vis a vis vizibil... plictisit.Fetele tot chicoteau si le zic: pai mergeti chemati-l la noi ca si asa sta singur acolo. Si aveam una mai mica si mai nebuna si se duce si-l aduce la noi. Si vine si face cunostinta cu noi si era chiar timid dincolo de aparente si se pune langa mine pe banca. Tot asa , fara tricou, avea o salopeta de blugi si imi deau seama cand se aseaza langa mine ca de fapt avea doar blugii pe el. Erau largi si ii vedeam soldul si diferenta de culoare de unde avusese slipul, era bronzat cu dunga . Si restul nu imi mai aduc aminte. Eram in transa. Incepe sa semene a Sandra Brown....povestea asta.

Si ne-am imprietenit, si am avut o vara de neuitat. Venea dimineata ma trezea mergeam la un lac de munte de aici, toata ziua si nu cred ca ma plictiseam de el. Veneam acasa mancam si ieseam in oras si desi proveneam din medii diferite si eram firi diferite si erau toate motivele pentru care noi nu am fi avut de ce sa petrecem nici macar 5 minute impreuna. Bag pixu in el chestionar. Chiar nu conta.

La un moment dat am inceput sa iesim doar noi doi fara restul trupei. La un moment dat ma intrebau restul; ma voi doi sunteti impreuna? Si ziceam razand: nu suntem fiindca nu imi plac blonzii. Si radeam, ca sincer chiar nu imi plac blonzii. Apropo de acelasi chestionar.
Si la un moment dat ii spun: stii, mie imi plac si baietii. Si rade si intreaba, cum si de unde si de ce. Si incerc sa ii explic. Si pleaca acasa. Si ma gandeam; nu o sa il mai vad niciodata. Si a doua zi dimineata: imi bate la usa: nu esti gata ? hai sa ne grabim ca cred ca dupa masa ploua si pierdem o zi de baie. Si la lac.. eu faceam plaja, el inota si la un moment dat vine si ma stropeste. Stiti senzatia. Am spus: daca ma mai stropesti odata jur ca inot dupa tine te prin in lac iti fur slipul si te las in pielea goala sa vad cum iesi de acolo.
Si..ma stropeste din nou si sar in apa dupa el si il prind, in mijlocul lacului la o pluta de busteni care era acolo, si il stropesc si il prind si la un moment dat ma trezesc cu el la mine in brate, isi pune picioarele in jurul meu si buzele mele ajung la 5 milimetri de buzele
A fost cel mai electrizant ‘nesarut’ pe care l-am trait vreodata. Moment de genul: daca as muri acum as muri fericit.
Si restul e istorie care nu isi are locul aici. A fost o vara exceptionala. A fost pasiune. A fost abandon, a fost altceva.

Pusca mea , da, a fost relatie.

Si asta vroiam sa zic, a fost relatie fara sa stabilim dinainte ce va fi, cum va fi si daca va fi. Urmatoarele trei veri le-am petrecut impreuna. Iunie-Octombrie.
Si nu ma intrebati daca era gay, bi, activ, pasiv. Nici nu conta. Era ce imi dorisem eu atunci.

Acum, sunt si eu in Timisoara. De 8 ani. El e timisorean. L-am vazut de doua ori. E insurat, are doua fetite, acelasi zambet strengaresc, aceiasi freza de pustan. Si aceleasi apucaturi de copilandru care vrea sa se poarte mai matur decat este. Si nevasta-sa e o fata deosebita si stie ca la un moment dat eu si el am fost ceva unul pentru celalalt.
Si accepta si respecta asta

Si ca sa inchei ‘romanul asta’ Nu stiu ce caut, nu imi fac planuri, nu pot decat sa sper ca genul asta de emotie mai exista undeva ascuns in mine si ca undeva acel click! ruginit va face click din nou.
Gata.
See you around

10 comentarii:

Anonim spunea...

Un roman frumos, chiar foarte foarte frumos. Pacat ca a fost asa scurt. :( Scri foarte frumos si mi-as fi dorit sa mai citesc. Poate cine stie candva vei scrie un roman. :) Mi-as dori sa te cunosc personal. Esti o persoana deosebita. Felicitari si astept urmatorul post. :)

Anonim spunea...

Felicitari pentru blog...la cat mai multe postari.:)Mi-a facut placere sa dau de blogul tau si sa-ti citesc primele postari.
"Ce cauti?" este cea mai frecventa si cea mai inervanta intrebare pe care o primesti ......in final cred ca toti cautam sa retraim acel prim moment...prima mangaiere...primul sarut...acea secunda care nu vrei sa se mai termine niciodata.
Inca o data feicitari:))))

Anonim spunea...

un aiurit,nu stie ce vrea,este nu este cu baietzi,nici el nu stie ce vrea,
macar scri frumos

2q2Bstr8 spunea...

Multumesc de aprecieri, din nou. Sincer ma bucur ca e si cineva care nu e de acord cu mine. Nu mi-e teama de asta, de asta nici nu am activat optiunea de moderare a comment-urilor. Atata timp cat se mentin in niste limite decente. Aiurit? Poate. Poate sunt mai sigur decat par. Poate sunt metafore. Tocmai asta era ideea stiu ce vreau, doar ca pana am ajuns aici.. a fost cale lunga. Tocmai asta vreau sa scriu aici.. down the memory lane. :)

Sjorenstrom spunea...

Cat de misto...si cand ma gandesc ca pentru majoritatea dintre noi prima dragoste se refera la o chestie de genul am vorbit pe te-miri-unde si ne-am vazut, ne-am placut, bla-bla....foarte misto. postul asta, combinat cu filmul ce l-am vazut aseara (pe care vi-l recomand romanticilor incurabili, Shelter se cheama), gata, iar is deprimat...:P Te tzuc. A da, si scrii misto.

B. spunea...

sunt curios, in care oras ai copilarit?

2q2Bstr8 spunea...

unul mic cat un timbru... la munte.. pe granitza de culturi civilizatii si istorie

jiii....
ar trebui sa candidez la primarie cu textul asta

Liviu spunea...

Clar, "toti ne dorim pe cineva sa ne completeze, stimuleze, sa ne provoace" si "sa se incheie cautarea". Uneori cautarea e atat de lunga incat nu-ti mai faci sperante. Dar nu stii ce-ti rezerva viata si sare "iepurasul" de unde nici nu te asteptai, unde nici cu gandul nu ai ajuns. Dar e formidabil sa traiesti si o experienta de-o vara.

Andy, esti bestial. Faci omul sa traiasca momentele care ti s-au intamplat. Bravo, din nou, pentru stil.

2q2Bstr8 spunea...

azi, am recitit nu as schimba nimic din ce am scris...

George Cristian spunea...

ma bucur ca nu m-am nascut chiar in era internetului...si am trait astfel de momente, putine, intr-adevar, pentru ca apoi totul sa se schimbe...ca apoi sa fugi de pe site-uri pe alte site-uri si mai groaznice in cautarea sufletului pereche...si totusi, unde se poate gasi el cel mai? sunt sigur ca el asteapta undeva sa ne intalnim...in fata unui alt monitor...ma asteapta sa fugim amandoi in lume...pe principiul "doar noi si lumea in spate"

acum visez la fat-frumos...scuzati-mi comentariul...care este paralel cu orice...dar Visatorul din mine spera inca la un Sburator